Sfântul Arhanghel Gavriil (sau Gabriel) a fost numit voievod (conducător) al oștirilor cereşti; numele lui este asociat cu multe întâmplări din Sfânta Scriptură, și mai ales cu vestirea către Maica Domnului a zămislirii Domnului Iisus Hristos. Astfel, rolul său cel mai important a fost considerat cel de vestitor al mântuirii oamenilor. Biserica ţine Soborul Sf. Arhanghel Gavriil pe 26 martie, în ziua următoare Bunei Vestiri, şi iarăși pe 13 iulie; de asemeni, este sărbătorit împreună cu ceilalți Arhangheli pe 8 noiembrie.



Scriptură şi tradiţie

Numele de Gavriil provine din ebraică, însemnând "Omul lui Dumnezeu". O altă traducere ar fi "Dumnezeu este puternic". Proloagele de la Ohrida îl expliciteaza astfel: "Omul-Dumnezeu. Sfinţiţi Părinţi, când vorbesc despre Buna Vestire, spun că un arhanghel cu acest nume a fost trimis pentru a arăta cine şi cum avea să fie Acela care trebuia să se nască din Cea Preacurată. Astfel, Acesta va fi Omul-Dumnezeu, Dumnezeu tare şi puternic".

Gavriil şi Mihail sunt arhanghelii care apar cel mai mult în Sfânta Scriptură, deși s-ar putea spune că rolul celui dintâi este prezentat mai pe larg. În Vechiul Testament, este menționat cu numele lui doar în două viziuni ale profetului Daniel (a se vedea Daniel 8 și 9). Aici, el îi arată lui Daniel viitorul lui Israel. De asemenea, Sfânta Tradiţie ne arată că Gavriil este cel care l-a inspirat pe profetul Moise să scrie Cartea Facerii sau chiar întregul Pentateuh. Literatura rabinică târzie afirmă că tot el a fost îngerul care l-a învățat pe Iosif cele șaptezeci de limbi pe care trebuia să le cunoască pentru a putea guverna Egiptul, dar aceasta nu face parte din textul propriu-zis al Cărţi Facerii.

Motivul pentru care Gavriil este atât de mult cinstit în tradițţia bisericii este însă rolul pe care l-a avut la Buna Vestire și cu alte ocazii în Noul Testament, conform tradiţiei (deși numele său nu apare explicit în text). Astfel, în Luca 1, Gavriil îi apare mai întâi lui Zaharia, tatăl Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul. Zaharia refuză mai întâi să creadă că el şi soaţa lui stearpă, Elisabeta vor avea un copil la vârsta lor înaintată. Atunci, îngerul îi spune: "Eu sunt Gavriil, cel ce stă înaintea lui Dumnezeu. şi am fost trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea" (Luca 1, 19). Apoi îl pedepsește pe Zaharia să rămână mut până la naşterea copilului, pentru necredinţa lui.

Adesea, se consideră că tot Gavriil a fost îngerul care a vestit naşterea Maicii Domnului părinţilor Ei, Ioachim şi Ana şi cel care i-a apărut în vis Dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei, spunându-i că sarcina Mariei era într-adevăr minunată și că trebuia să o ocrotească şi să aibă grijă de Ea şi de Prunc. Astfel, el a fost personajul-cheie în vestirea către omenire a Întrupării Domnului Iisus Hristos. Tot el va fi cel care va vesti A Doua Venire a Domnului, suflând într-o trâmbiță.

În sfârşit, Gavriil a fost de faţă la Patimile şi la Învierea Domnului. Se consideră că el era misteriosul "tânăr îmbrăcat doar cu o fâşie de pânză... care îl urma pe Iisus" (Marcu 14, 51-52 [1]). Tot Gavriil a fost cel care a vestit Învierea Domnului Femeilor Mironosiţe, la mormânt.

Iconografie

Întrucât îngerii sunt ființe netrupești, poate fi dificil de distins unii de alţii în icoane, deşi iau formă umană atunci când se arată oamenilor.

Totuşi, Gavriil apare de regulă în icoane cu anumite atribute distinctive. De obicei, poartă vesminte albastre sau albe; poartă fie un crin (simbol al Maicii Domnului), o trâmbiţă, o făclie, o creangă din rai dăruită lui de către Maica Domnului sau o lance în mâna dreaptă; adesea poartă o oglindă de jasp, pe care apare litera Χ X - prima literă a numelui lui Hristos (Χριστος în limba greacă) - în mâna stângă.